România vs Estonia vs Bulgaria: unde deschizi firma în 2026
România vs Estonia vs Bulgaria: unde deschizi firma e comparația pe care o face aproape orice european înainte să înregistreze o societate. Răspunsul scurt: țara potrivită e cea în care locuiești și din care conduci afacerea. Mai jos ai impozitele față în față, cu cifre reale, ce îți dă și ce nu îți dă e-residency-ul estonian și ce jurisdicție se potrivește fiecărui profil.
Răspunsul scurt: depinde unde locuiești și unde sunt clienții
Nu există cea mai bună țară din UE pentru o firmă, în abstract. Există țara potrivită pentru locul în care trăiești, pentru clienții tăi și pentru ce faci cu profitul. Cine compară doar cotele de impozit ajunge, de regulă, cu firma înregistrată într-o țară și cu impozitul de plătit în alta.
Într-o frază fiecare: România e cea mai ieftină de ținut zi de zi dacă ai măcar un angajat, cu 1% pe venituri pentru firmele mici și 16% pe dividende. Estonia nu impozitează nimic cât timp profitul rămâne în firmă și e construită pentru gestiune de la distanță, dar e-residency nu e rezidență. Bulgaria are cele mai mici cote din UE pe hârtie, 10% pe profit și 5% pe dividende, și se așteaptă să fii acolo.
Restul ghidului pune cifrele una lângă alta și apoi arată ce cere fiecare țară în schimb, pentru că acolo sunt diferențele reale.
Impozitele față în față: România, Estonia și Bulgaria într-un tabel
Tabelul folosește cifrele din 2026 pentru România și regulile în vigoare pentru Estonia și Bulgaria. Unde capitalul social minim e simbolic, spunem asta în loc să cităm o sumă care se schimbă cu cursul.
| Criteriu | România | Estonia | Bulgaria |
|---|---|---|---|
| Impozit pe firmă | 1% pe venituri sub 100.000 € cu un salariat cu normă întreagă; altfel 16% pe profit | 0% pe profitul reținut; impozit doar la distribuire (22% în 2025, în creștere din 2026) | 10% pe profit |
| Impozit pe dividende | 16% din 2026 | Cuprins în impozitul la distribuire | 5% |
| TVA | 21% standard, 11% redusă; obligatorie peste 395.000 lei | 24% | 20% |
| Capital social minim | 500 lei, circa 100 € | Simbolic | Simbolic |
| Durata înființării | 3–7 zile lucrătoare | Rapidă online, după ce ai cardul de e-resident | Mai lungă în practică: notar, bancă, acte în bulgară |
| Gestiune de la distanță | Da: procură la avocat, fără semnătură electronică proprie | Da: e rostul e-residency-ului | Posibilă, dar se așteaptă prezență |
Două lucruri pe care tabelul nu le arată: 1%-ul românesc vine cu o condiție, salariatul cu normă întreagă, iar 0%-ul estonian e o amânare, nu o scutire. Amândouă sunt explicate mai jos.
România: 1% ca microîntreprindere cu un angajat, altfel 16%
Avantajul României e regimul de microîntreprindere: 1% pe venituri până la 100.000 € pe an, cu condiția să ai cel puțin un salariat cu normă întreagă. Peste plafon, sau fără salariat, plătești 16% pe profit. Dividendele se impozitează cu 16% din 2026, iar impozitul pe venitul persoanelor fizice e 10%. Un consultant care facturează 80.000 € pe an printr-o microîntreprindere plătește 800 € impozit pe firmă, înainte de dividende.
Costurile sunt mici peste tot: capital social de 500 lei, circa 100 €, înființare în 3–7 zile lucrătoare, sediu social la 130 € pe an după primul an, contabilitate de la 99 € pe lună. TVA e 21%, cu o cotă redusă de 11%, și devine obligatorie abia peste 395.000 lei venituri. România e în UE, are o economie în creștere și un salariu mediu încă sub media Uniunii, ceea ce contează pentru cine angajează.
Limitele sunt reale. Salariatul e o condiție, nu o opțiune: fără el 1%-ul dispare și ești la 16%. Contabilitatea e lunară și obligatorie din prima lună, cu declarații pe care le face un contabil, așa că o firmă românească nu e niciodată o structură pe care o uiți într-un sertar. Condițiile complete sunt în ghidul despre microîntreprindere în 2026, iar bugetul anual în cel despre cât costă înființarea unei firme.
Estonia: 0% cât timp profitul stă în firmă, și ce e de fapt e-residency
Estonia nu impozitează profitul cât timp rămâne în societate. Impozitul se plătește doar când distribui: 22% în 2025, iar cota crește din 2026. Dacă reinvestești tot timp de cinci ani, cinci ani nu plătești nimic pe profitul firmei. Pentru un startup care trăiește din creștere, nu din dividende, e cel mai bun regim dintre cele trei.
E-residency e ce face Estonia ușor de condus de oriunde: o identitate digitală cu care semnezi, depui și administrezi firma online. Nu e o rezidență. Nu îți dă rezidență fiscală personală, nu îți dă dreptul să locuiești în Estonia și, mai ales, nu dă rezidență fiscală firmei. TVA e 24%, cea mai mare dintre cele trei, iar capitalul social minim e simbolic.
Capcana e conducerea. Dacă administrezi firma estoniană din Italia, Germania sau România, țara în care stai o poate considera rezidentă fiscal la ea, pentru că acolo se iau deciziile. Ajungi să datorezi impozit pe profit acasă pentru o firmă pe care Estonia o impozitează cu 0%, plus doi contabili. E-residency nu te apără de asta, iar programul estonian o spune el însuși.
Bulgaria: 10% și 5%, cele mai mici cote pe hârtie
Bulgaria are cele mai mici impozite din UE la prima vedere: 10% pe profit și 5% pe dividende. O firmă cu 100.000 € profit care distribuie tot îi lasă proprietarului 85.500 € după ambele impozite. Față de 16% și 16% în România, la impozit pe profit, sau de 22% la distribuire în Estonia, aritmetica e limpede.
Prețul e prezența. Autoritățile bulgare se așteaptă ca firma să aibă substanță în țară: un birou, cineva care decide, ideal proprietarul care locuiește acolo. Înființarea și banca trec prin acte în bulgară și prin notar, iar structurile conduse de la distanță sunt mai greu de ținut decât în România sau Estonia. TVA e 20%, capitalul social e simbolic.
Bulgaria merge bine pentru cine se mută acolo sau are o activitate reală acolo. Pentru cine rămâne la Milano sau la München și vrea o firmă de 10% prin poștă, merge prost, din același motiv ca Estonia: fiscul de acasă nu acceptă o societate care există doar pe hârtie la Sofia.
Criteriul care bate tot: substanța
Oriunde înregistrezi firma, dacă cel care ia deciziile locuiește în altă parte, fiscul din țara aceea o consideră a lui. Testul se numește conducere efectivă și îl aplică, într-o formă sau alta, fiecare stat din UE. Adresa sediului nu contează; contează unde stă administratorul când semnează, angajează, negociază și decide.
De aceea comparația cotelor fără substanță e inutilă. O firmă bulgară cu 10% condusă din Italia devine contribuabil italian, la cote italiene, cu penalități pentru anii în care nu a fost declarată. La fel pentru Estonia și la fel pentru România. Nicio jurisdicție din această listă nu rezolvă o problemă fiscală pentru cineva care nu se mută.
Substanța înseamnă lucruri concrete: administratorul locuiește în țară sau petrece acolo cea mai mare parte a anului, deciziile se iau acolo, există un birou, angajați sau măcar un contabil și un cont bancar acolo, iar afacerea are un motiv să fie acolo dincolo de cota de impozit. Condiția salariatului din România, care pare o constrângere, e și cea mai ieftină substanță pe care o poți avea: un om real, cu un contract real.
Ce alegi, în funcție de profil
Patru situații pe care le vedem cel mai des:
- Freelancer sau consultant care se mută: România sau Bulgaria, iar răspunsul e țara în care vei locui. România cu 1% pe venituri, 16% pe dividende și 10% pe venitul personal; Bulgaria cu 10% și 5%. Amândouă au nevoie de tine acolo.
- Startup care reinvestește ani la rând: Estonia. 0% până la distribuire e cel mai bun regim pentru creștere, cu condiția ca fondatorii, sau măcar conducerea, să fie în Estonia ori firma să aibă substanță reală acolo.
- Comerț online cu depozit și personal: România. Costul muncii, o piață internă în UE, regimul de microîntreprindere și TVA-ul european fac diferența.
- Cine rămâne în țara lui: niciuna dintre cele trei. Deschizi firma acolo unde locuiești, sau planifici întâi mutarea.
Dacă ești între România și Bulgaria, decid de obicei limba, banca și cât îți vei plăti în dividende: Bulgaria câștigă la dividende, România la costuri de funcționare, viteză și înființare de la distanță. Calculul complet e în ghidul merită să deschizi o firmă în România.
Cum deschizi firma în România de la distanță, cu Start4
Completezi datele online, alegi codurile CAEN cu ajutorul nostru, semnezi actele și o procură; avocatul Start4 semnează electronic și depune dosarul la Registrul Comerțului. Nu ai nevoie de semnătură electronică și nici de drum în România. În 3–7 zile lucrătoare primești certificatul de înregistrare. Pașii, unul câte unul, sunt în ghidul despre înființare firmă în România.
Pachetul Start, 399 €, acoperă înființarea când ai deja un sediu. Business, 699 €, adaugă sediul social pentru 12 luni, NIF-ul pentru administratorul străin, alegerea regimului fiscal, TVA, e-Factura și o discuție cu contabilul. Premium, 999 €, adaugă avocat pe dosar, contracte și asistență. Pentru asociați persoane juridice din străinătate, Foreign Investor pornește de la 1.490 €.
După înființare rămânem lângă firmă: găzduire sediu social la 130 € pe an după primul an, contabilitate la 99, 149 sau 249 € pe lună și asistență în engleză, italiană și română. Începe de la înființare SRL sau vezi toate serviciile pe start4.ro.
Întrebări frecvente
România sau Estonia: unde e mai bine să deschizi firma?
Depinde ce faci cu profitul și de unde conduci. Estonia e mai bună dacă reinvestești tot și ai conducerea acolo: 0% până la distribuire. România e mai bună dacă plătești dividende, angajezi sau te muți: 1% pe venituri cu un salariat și 16% pe dividende.
E-residency din Estonia îmi dă rezidență fiscală?
Nu. E-residency e o identitate digitală cu care semnezi și administrezi firma online. Nu îți dă rezidență fiscală personală, nici drept de ședere, nici rezidență fiscală pentru firmă. Dacă o conduci din altă țară, fiscul de acolo o poate impozita ca pe o firmă locală.
Firmă în Bulgaria sau România: care e mai ieftină?
Pe cote, Bulgaria: 10% pe profit și 5% pe dividende, față de 16% și 16% în România. Pe funcționare, România: 1% pe venituri cu un salariat sub 100.000 €, înființare în 3–7 zile, procură la avocat, acte în engleză sau italiană. Bulgaria cere prezență.
Care e cea mai ieftină firmă din UE?
Nu există un răspuns valabil pentru toți. Bulgaria are cele mai mici cote, Estonia amână impozitul până la distribuire, România are cel mai mic impozit pe venituri pentru firme mici cu un angajat. Cea mai ieftină firmă e cea din țara în care locuiești, pentru că nu plătești de două ori.
Pot deschide firma în România fără să vin?
Da. Semnezi actele și o procură la distanță, avocatul Start4 depune dosarul electronic, iar certificatul vine în 3–7 zile lucrătoare. Nu ai nevoie de semnătură electronică proprie. Pentru contul bancar unele bănci cer prezența administratorului; te ajutăm să alegi una care nu o cere.